Frații Karamazov

Într-o familie are loc o crimă. Cine este vinovatul? Cel care o comite sau și-a dorit-o? Sau toți cei care au făcut-o posibilă prin resentimente și tăceri? Dincolo de intriga sa detectivistică, Frații Karamazov, ultimul roman al lui F. M. Dostoievski, deschide o întrebare tulburătoare despre responsabilitatea propriilor alegeri și a consecințelor care decurg din acestea.

Pe scena Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu, regizorul belgian Luk Perceval revine la capodopera dostoievskiană dedicată credinței și îndoielii, vinovăției și nevoii de a fi iubit. Este prima sa montare în România și, totodată, întoarcerea la un roman pe care l-a mai transpus scenic în 2013, la Thalia Theater din Hamburg. 

Într-o familie dominată de un tată abuziv și de răni transmise de la o generație la alta, Alioșa, aflat în centrul universului scenic creat de Luk Perceval, încearcă să creadă în binele care există încă în ceilalți. În loc să răspundă chemărilor sale mistice și se retragă din lume, el este chemat să pătrundă în haosul ei, pentru a-și înțelege frații și, eventual, pentru a-i salva de ei înșiși. Perspectiva sa transformă povestea într-o mărturie despre oameni care au iubit, au greșit, au suferit și au rănit, dar care nu pot fi reduși la propriile lor fapte. Credința lui Alioșa devine punctul de plecare al unei confruntări cu trecutul și cu imposibilitatea de a stabili granițe absolute între vinovăție și nevinovăție.