FOCUS
info

Despre Cannes, Cehov, faimă şi... umanitate împreună cu Cristina Flutur

31-Jan-2013


Platonov, regia Alexandru Dabija

 

Ioana Mălău: Cum a fost să lucrezi cu regizorul Alexandru Dabija? Cum ai rezonat cu personajul Saşa?

 

Cristina Flutur: Mi-a plăcut mult la el cum învia personajele când repetam. Le aducea în firesc, le normaliza cumva şi ele păreau, apoi, mult mai aproape. Pentru că Cehov te sperie la început. Primeşti textul şi zici: 'Oh, Doamne, e...Cehov! E greu, e adânc...!!!'. Şi începi să te legi la cap şi să te încurci. Ca să nu fii mai prejos decât scriitorul...Ori, Dabija reuşea să te scoată din încâlceala asta şi dintr-un fel de retorică nefirească şi te ajuta să învii personajul, să aibă zeamă, ca o felie de pepene verde pe care o înfuleci cu poftă.

Iar referitor la Saşenka... M-am bucurat că a ales-o pentru mine, mai ales că e foarte diferită de personajul meu din film. Are cu totul altă configuraţie interioară şi alt mod de a se manifesta şi a trebuit să o caut în alt fel. O schimbare de macaz binevenită.

 

I.M.: În facultate şi de-a lungul întregii sale cariere, un om de teatru se întâlneşte de foarte multe ori cu piesele lui Cehov, fie că-i plac sau nu. Tu cum te înţelegi cu piesele lui?

 

C.F.: E adevărat că te întâlneşti cu Cehov de mai multe ori, atât în facultate, cât şi după. Din fericire, căci pentru mine Cehov este o ocazie grozavă de a explora. Îmi place mult şi nu mă plictiseşte niciodată. Şi acum mă gândesc uneori la personajele din Cehov la care am lucrat cu mult timp în urmă... Le descoperi mereu.

 

I.M.: Cu ce idee speri să rămână cei care vin să vadă acest spectacol?

 

C.F.: N-aş putea să le spun celor care vin să vadă un spectacol ce să simtă şi ce să gândească. Nu se face. Noi, cei care jucăm, le deschidem uşa către o lume, iar fiecare dintre cei care o să intre va lua de acolo ce are nevoie în momentul acela al vieţii sale. S-ar putea ca la al doilea spectacol să aibă nevoie de altceva... Important este ca oferta să fie generoasă, să aibă de unde alege.

 

Amintiri de la Cannes

 

I.M.: Cum te-ai simţit păşind pe faimosul covor roşu?

 

C.F.: Am luat totul aşa cum a venit, fără prea multă agitaţie şi mai ales fără panică. M-am mirat şi eu de unde vine atâta tărie. Dar m-am bucurat că a fost aşa. A fost mai bine, pentru că eşti brusc asaltat din toate părţile şi trebuie să faci cumva să ai pasul sigur, să faci faţă la toate.

 

I.M.: Cum arată viaţa ta în ultima perioadă de când a apărut filmul „După dealuri” şi aţi câştigat premiul de la Cannes? Cum te raportezi la ideea de „faimă”?

 

C.F.: Timpul meu s-a accelerat oarecum, întâlnesc foarte mulţi oameni şi vorbesc foarte mult. Iar treaba asta cu faima este ca un joc... Nu are nici un rost să pierzi contactul cu pământul şi să ameţeşti, uitând cine esti, de unde vii şi încotro te îndrepţi. Azi, de exemplu, m-am bucurat ca un copil că am avut timp să merg la piaţă... Mă gândesc că e bine să fii conştient că eşti un om oricâte ţi s-ar întâmpla.

 

Meseria de actor

 

I.M.: Îmi imaginez că fiecare rol se mulează pe o parte a personalităţii unui actor şi de aceea este greu să alegi un rol în detrimentul altuia, însă de care te simţi acum cel mai ataşată?

 

C.F.: N-am facut niciodată vreo ierarhie a rolurilor care au venit spre mine. Mi-ar fi foarte greu să fac asta şi simt că mi-aş necăji personajele daca le-aş împărţi. Fiecare mi-a fost aproape în felul lui şi m-a învăţat câte ceva despre mine, despre oameni, despre lume...

 

I.M.: Dacă ar fi să-ţi analizezi parcursul tău ca actor, unde crezi că te situezi acum în această meserie extrem de umană şi de complicată?

 

C.F.: Îmi place că zici de meseria asta că este extrem de umană. Aşa este. Asta mă şi fascinează la ea. De aceea şi înveţi continuu... Când ai putea să zici „gata, ştii totul despre om, infinitul ăsta pe două picioare...?” şi uite, aşa o iei de la zero cu fiecare personaj, pentru că şi el, ca orice fiinţă, este unic şi trebuie să găseşti calea de a ţi-l apropia. Ca în orice relaţie.

  
focus
info
programul de spectacole
agenda
turnee
agenda
focus tnrs
info

Rămas bun, Valentin Plătăreanu!

Valentin Plătăreanu, actor, regizor de teatru și profesor de actorie, cu dublă cetățenie – română și germană, născut la data de 15 noiembrie 1936 la București, a încetat din viață marți, 16 aprilie 2019, în Germania. Pe sc..

citeste tot articolul

Constantin Chiriac, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România.
„Este o recunoaștere care consfințește eforturile pe care le-am făcut de-a lungul timpului.”

Actorul Constantin Chiriac, director general al naționalului sibian și președinte al celui mai important festival de artele spectacolului din Europa – Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, a devenit membru de onoare al Academiei Oamen..

citeste tot articolul

„Steaua fără nume”, un nou spectacol în repertoriul TNRS.
O comedie romantică în regia actorului Florin Coșuleț.

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu prezintă vineri, 19 aprilie, sâmbătă, 20 aprilie și duminică, 5 mai 2019, avanpremiera spectacolului cu piesa „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian, în regia actorului TNRS Fl..

citeste tot articolul

sibfest.ro
link
sibiuartsmarket.ro
link
citiesonstage.eu
link
bespectactive.eu
link
power of diversity
link
ifa.de
link
PIC
link
VOICES
link